Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a împlinit în 7 mai 2023, 365 de ani de la sfințire
Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a împlinit în 7 mai, 365 de ani de la sfințire.
Constantin Șerban Basarab este ctitorul lăcașului de cult, la început mănăstire, de pe Dealul Mitropoliei.
Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău au sfințit Biserica ocrotită de Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1658.
Ulterior, în 1665 lăcașul de cult a fost pictat pentru prima dată, în timpul domniei lui Radu Leon, cel care în 1668 a hotărât ca mănăstirea să devină Reședință mitropolitană. Mitropolitul Ștefan își stabilise deja reședința aici încă din 1661.
În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de Patriarhie, ansamblul de din centrul Bucureștiului a devenit Reședința patriarhală.
În decursul timpului, Catedrala a fost reparată de mai multe ori, însă după restaurarea din 1960-62 și-a recăpătat forma sa inițială.
Ea a fost construită după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab.
În anul 2008, au urmat o serie de lucrări de restaurare și consolidare. Tot atunci s-au montat în registrul de sus al pridvorului, 26 de icoane în mozaic.
La finalizarea lucrărilor, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba de sfințire împreună cu un sobor din care au făcut parte 34 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Epifanie Gattas Hazim, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Patriarhului Ignatie al IV-lea al Antiohiei, preoți și diaconi.
